luni, 3 septembrie 2012

DONA JUANA



Femeile nu înşeală. Femeile sunt fidele. Come on!!
Printre sutele de prejudecăţi care circulă, cea privind fidelitatea femeilor tronează la loc de cinste.

Femeia, făcută şi ea din carne şi sânge, ispite şi dorinţe, păcătuieşte în cuplu cel puţin la fel de des ca şi bărbatul. De ce? Păi fiindcă atunci când s-a aruncat cu praful de păcat peste muritori s-a nimerit şi Eva prin preajmă. Pentru că ochii văd, inima cere, pentru că femeia e tot om!


Have a snack!

X vorbeşte cu nonşalanţă despre palmaresul ei. E o femeie frumoasă, tânără, de o veselie molipsitoare. Ea şi partenera ei sunt un cuplu de ani buni. Împart o locuinţă, griji şi bucurii ca oricare alt cuplu. Dacă îşi iubeşte partenera? „Ooo, e viaţa mea, sensul meu, destinaţia mea!”. Şi totuşi...Până la destinaţie mai face din când în când autostopul! De ce? X mă priveşte amuzată. „Uite ce e, nu trebuie să cauţi sensuri filozofice. Lucrurile sunt atavic de simple. E ca şi când în drum către casă, ştiind că te-aşteaptă o super cină, nu rezişti totuşi tentaţiei să înghiţi pe nemestecate o gogoaşă aburindă care-ţi face cu ochiul pe stradă, în ghereta de lângă staţie. Asta înseamnă că nu mai te bucuri de cină? Sau poate că aşa gândesc doar eu, fiind o mare pofticioasă!”, îmi spune chicotind şmechereşte X.
Consideră că înşeală? Nu. Fireşte ca nu. „Familia” e familie. Nu întârzie acasă, nu-şi neglijează partenera, nu o face să sufere. Celelalte sunt...celelalte! Fără drepturi, fără obligaţii, nu există niciodată un „mâine” al lor, ci doar un „acum”.
Eu revin obsesiv la „de ce-ul ?” meu. „Păi e simplu. Uneori, gustările de pe drum nu fac decît să-ţi arate cât de gustoasă e mâncarea de acasă”.

Vânez deci exist!

Pe Y o cunosc de ani buni şi recunosc că de multe ori am fost intrigată de spiritul ei de neobosit vânător. Şi ea trăieşte într-un cuplu de cel puţin doi ani, partenera ei fiind unul dintre cei mai buni oameni pe care i-am cunoscut vreodată. Calmă, caldă, dulce.
Dacă Y o iubeşte? Nu ştiu. Şi, paradoxal, cred că nici ea nu ştie. Ştie însă cu certitudine că partenera îi oferă acel confort emoţional vital pentru ea. Siguranţă, stabilitate, încredere. În privirea partenerei se vede frumoasă, iubită, puternică.
Şi totuşi…Orice femeie ivită în cale devine o posibilă cucerire. Şi-apoi, o aventură în toată regula. Y are permanent nevoie de confirmarea statutului de „mie nu-mi rezistă nimeni”. Vânătorul din ea nu are o clipă de odihnă. Fiecare „căprioară” vânată nu e decât o altă ofrandă adusă farmecului ei irezistibil. E singura cale prin care reuşeşte să-şi hrănească ego-ul. S-a gândit vreodată că-şi poate risca relaţia? Da, s-a gândit. Şi de câte ori a fost pe muchie de cuţit şi-a pus cenuşă-n cap şi-a jurat că n-o să mai facă.
Dar ce te faci când „căprioara” iţi taie parcă dinadins calea şi te roagă din priviri să îndrepţi puşca către ea??


Suflet neînţeles caut consolare

Am ajuns şi la Z! Pe Z am asociat-o întotdeauna cu o imagine ciudată: o fiinţă în mintea căreia un savant nebun a experimentat o încrucişare între madame Bovary şi cel mai feroce prădător. La prima vedere Z e o tânără femeie extrem de sensibilă, pozând într-o mare fragilitate. Plânge uşor şi din orice. Îţi vine să-i iei permanent apărarea, îţi vine să crezi că lumea din jurul ei e rea şi o bruscheză emoţional. E într-o relaţie de aproximativ trei ani. Partenera ei, exact opusul. Puternică şi raţională, tonică, mereu bine-dispusă. O iubeşte pe Z, fără doar şi poate! Fără un sentiment puternic nu ar reuşi să reziste tuturor presiunilor emoţionale la care Z o supune zilnic. Contrar aparenţelor, Z e un mic tiran. Plânge că nu e iubită suficient, acuză că nu e înţeleasă, ameninţă crize mortale de inimă, reproşează non-stop că nu primeşte ceea ce ar merita de fapt.
Şi, în pauzele de refacere, caută interlocutoare dispuse să o vadă „altfel”, să o înţeleagă „altfel”, într-un final să o iubească „altfel”. Da, neaşteptat, Z e cea care înşeală în cuplu. Ori de cîte ori se iveşte ocazia. Iar ocaziile se ivesc suficient de des. Numai că mai toate „ocaziile” fug mâncând nori când se trezesc sufocate de noianul de lacrimi şi reproşuri. Apoi, previzibil ca intr-o telenovelă, Z, dezamăgită profund de superficialitatea lumii, se întoarce invariabil acasă, la victima favorită.


Cuplu de femei. Subiect tabu şi adesea învăluit în mister. Se presupune că relaţia dintre doua femei decurge ALTFEL. Că e pasiune şi ca-i  gelozie uneori împinsă până la extrem. Un fel de catifea cu zimţi. Femeile înşeală mai mult sau mai puţin atunci când sunt în cuplu cu o altă femeie? Care-i realitatea? Unde e mitul? Oricare ar fi răspunsul, discutăm despre relaţia a două fiinţe umane. Supuse de la un punct încolo aceleiaşi rutini, aceloraşi încercări. Dragoste? Fidelitate? Compromis? Bucurii? Renunţări? Mult şi puţin din fiecare şi totul relativ. UMAN!
Nu e cazul să lansăm aici judecăţi de valoare sau să întindem degetul acuzator către cineva. Suntem oameni cu toţii, deci trăim şi greşim la fel.
Însă, dacă v-aţi imaginat vreodată că relaţia cu o femeie vă poate ţine la adăpost de micile trădări sau infidelităţi nu vă spun decăt că şi asta este o altă mare prejudecată!

*Ambalajul muzical dedicat si...atentie! Pt cele care nu cunosc versiunea asta (uh, trebuie sa aveti cont youtube si peste 18 anisori ca sa puteti viziona!), merita sa urmariti pana la capat. Contine doze din toate condimentele posibile, dezbracate de orice pudibonderie. Compozitie imagistica grungy, belsug de accente obraznice dar cu maiestrie scaparate, agresivitate cu iz trashy de film underground, nimic degeaba, nimic intamplator si inedit din cale-afara!
La mine placut si apreciat de n-am avut aer si devenit icon video. Basca, daca e sa va spun adevarul, in zilele cand ma pocneste cate-o neagra furie - alimentata de obicei de vreo cura de slabire prost inteleasa - imi vine sa get dirrrrrrrty si s-o toooot pornesc asa prin lume...asa cum veti vedea in clip! Sunt doar pusee mentale, sigur ca da, in realitate raman sfatoasa si roz, cu mici evadari in experimente artistice extreme. Ca doar sunt fana Noe. Gaspar. Nu Noe ala cu arca! Desi...nici la arca nu zic nu. Ar fi insa una roz si c-un mare steag rainbow!
Revenind la muzici, ii iubesc pe Prodigy de cand i-a scapat barza din cioc (trebuie sa fi fost o barza tare zuza!) in curte la nenea producatorul ala al lor.

Niciun comentariu: